pune
- Afkomstig van het Latijnse ponere.
pune
pune (Third conjugation)
infinitive | a pune | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | punând | ||||||
past participle | pus | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | pun | pui | pune | punem | puneţi | pun | |
imperfect | puneam | puneai | punea | puneam | puneaţi | puneau | |
simple perfect | pusei | puseşi | puse | puserăm | puserăţi | puseră | |
pluperfect | pusesem | puseseşi | pusese | puseserăm | puseserăţi | puseseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să pun | să pui | să pună | să punem | să puneţi | să pună | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | pune | puneţi | |||||
negative | nu pune | nu puneţi |